Acces forum
Pentru a posta mesaje în forum, nu uita să îţi creezi un cont, sau dacă ai deja, nu uita să te loghezi.
Forum
Danila Alexandru-In amintirea tatalui meu
| Autor | Mesaj |
|---|---|
|
Scris la: 24. 02. 2010 [01:32]
|
|
|
Bobby
Margareta Chirosca
înregistrat din: 29.12.2009
Mesaje: 9
|
11/1/2009 Ann Arbor Tatalui meu, cu dragoste si respect... Manager (gestionar)la citeva unutati comerciale din Cugir, intre anii 1957-2000: "Nufarul" " Gradina-de-vara" " Rotiserie"(barul de linga Piata de jos) "Macul Rosu" Shanyi, (Shoani,Shonyi cum ii spuneau cugirenii) s-a nascut in Petrosani, in 27 februarie,1929. Deci, dupa zodiac, e Peste, iar dupa cel chinezesc, e Sarpe.Un om deosebit,din aproape toate punctele de vedere... Desi s-a nascut la Petrosani, toata viata lui, a trait in si pentru Cugir si cugireni...Copilaria, a petrecut-o in partea de sus al actualului oras, impreuna cu fratele, Victor,sora sa,Laura si mama sa, Rojika.Tatal lui Sanyi, Victor, un fost ofiter in Armata Romana, originar din Orastie, a murit de tinar...Mormintul sau e in cimitirul Bisericii Catolice din Cugir, ( desi, e necunoscut)...Viata era grea, dar Sanyi era zburdalnic si pus pe glume, pe care le facea pe seama celor care, fie rude mai bogate, fie prieteni,ramineau "pacaliti" de mintea ascutita a baietelului cu parul rosu si cu pistrui...A facut aproape orice i-a trecut prin minte: a calarit caii lasati sa pasca pe dunga riului Cugir, a cintat din "frunza", a dat cu pietre in riu, sa sara de mai multe ori, a calatorit cu pluta, pe lemnele ce veneau pe riu in jos... Dupa ce fusesera taiate lemnele erau aduse linga albia riului, pentru ca apoi, sa le dea drumul la "grebla" sau viitura si apele, puhoi sa aduca lemnele in josul riului, la "Plots", cum zic cugirenii. De acolo, ele urmau sa fie scoase sa se stivuiasca, sa se usuce si apoi sa le prelucreze sau sa le trimita cu trenul la fabrici de prelucrarea lemnului... Viata in Cugir, prin anii '30-'50, erau grei si viata nu era usoara...Iata de ce,la 14 ani, fratele lui Sanyi, victor, a plecat a Timisoara, sa fie "picolo" la restaurante renumite conduse de patroni.Acolo, a inceput sa "fure" meserie si sa cistige bani. la citiva ani mai tirziu, si Shanyi peaca a Timisoara, unde, fiind "prinzas"si curatel, a invatat repede meseria si a fost apreciat. odata cu aprecierea au inceput sa vina si banii...Victor si Shanyi,au strins destul ca sa poata trai, dar si sa trimita bani la mama si sora lor, ramase in Cugir... Dupa citiva ani, Shanyi s-a intors inapoi in Cugir, unde a incercat sa aplice ce a invatat in Timisoara...La inceput, nu a reusit si s-a gindit sa se mute la Geoagiu-Bai, unde a deschis o circiumoara...dar, dupa citiva ani, a renuntat si s-a reintors in Cugir...S-a casatorit si a avut o fetita.Acolo, viata a facut sa incerce mai multe cai de a face bani...Si-a cumparat un catir, Bob,si o masina de taiat lemne. Cu ele, mergea pe la casele oamenilor si taia lemnele de foc pentru iarna...La inceput a fost singur, dar, dupa ce a inceput sa cistige destul, a luat un om, mai zdravan, sa-l ajute...Dupa doi ani, a reusit sa adune bani pentru familie, care locuia in chirie in Cinepi,si sa-si deschida o circiumioara, in Piata de sus ( in cladirea unde este acum sediul Sureanu'). Se urca pe citiva trepti inalti si se intra intr-o sala mare, iar in spate era barul...In timpul verii, hSanyi a pus citeva mese si in spatele circiumii, cu pietre mici pe jos. Dar nu a stat mult acolo...S-a mutat intr-o camera,de la fereastra careia, vindea clientilor bautura....Atunci,Shanyi si familia locuiau in chirie la casa Blajan. Dar nici acolo nu a stat mult...Oamenii din Cugir veneau cu drag sa "traga un snaps", la Sanyi...Asa ca s-a mutat cu serviciul la Circiuma din Halta, "Nufarul".Nu e in halta, ci vis-a-vis de ea...Acolo, a facut pe schimburi cu Romica.(el locuia in spatele circiumii cu sotia si fata.Intr-o zi lucra Romica si familia lui, in alta Sanyi cu sotia...Nu adurat decit cam 4 ani, caci Romica a parasit orasul si Sanyi a ramas singur cu "Bodega". Ii era mai usor,ca sotia lui, Manti, era contabia si l-a ajutat mult la tinerea complicata a situatiei...Pentru ca "Bodega" mergea bine,Sanyi a vrut sa aduca angajati. S-a gindit la fete tinere si dornice sa munceasca pentru bani, dar in acelasi timp, voia ca fetele sa fie harnice si curate. S-a dus in imprejurimie Sibiului, unde a gasit exact ce a cautat...Si fetele au muncit, au cistigat bine si au ramas in Cugir.Curind au fost 2 schimburi.Caci nu erusor sa lucrezi de dimineata de a 6, pina la 12 noaptea...La 6 dimineata, cind mergeau muncitorii navetisti la uzina, treceau si luau "una mica" tuica), iar a sfirsitul schimbului 2, dupa 11 seara, inainte de a se urca in tren, treceau si "se ajustau" pe la Bodega" lui Shanyi. Deci, Shanyi, a inceput sa aranjeze, sa curete si sa faca "Bodega" cit mai primitoare.A pus mese, intotdeauna cu fete de mese curate,cite patru scaune, cu o soba de teracota in mijlocul salii,care era destul de mare si greu de incazit. In zilele reci de iarna, in circiumioara era cald si mirosea a tuica si vin cald, intotdeauna gata sa-si serveasca clientii prompt si bine...Ani buni a stat acolo, cam pina in 1963... Shanyi a fost mutat cu serviciul, la Gradina de vara".Un loc frumos, care a fost cindva o gradina de zarzavaturi...Era in Cinepi,(actualul loc de materiale de constructie). Acolo,Shanyi a construit un bar, pentru bauturi, o terasa, unde vesnic erau mici, cirnati si gratare prajite, cu miros imbatator...Iar in gradina, a pus pietrii mici, deschise la culoare cu mese rotunde, acoperite cu fete de mese albe ca zapada, cu scaune rotunde cu spatar, facute in fabrica din fier forjat.Multi cugireni,mai in virsta au poposit in acea Gradina de vara, fie cu prietenii, fie cu familia, la un gratar si o halba de bere, din care curgea spuma pe marginile paharului...Iar in spatele gradinii era un depozit cu marfa, adusa cu IMS-ul de la Orastie si Deva... Dupa ce a reusit sa aranjeze si sa-i faca un renume in comunitatela Circiumioara din Cinepi, Shanyi a fost mutat din nou. De data aceasta, linga complex,unde a deschis o cofetarie (actualul Bar, De linga Piata de Jos).Acolo, Shanyi a aranjat sala si a deschis o cofetarie, curata, luminoasa si spatioasa. Vara,era amenajata o terasa cu flori si verdeata, cu mese in afara cofetariei, sub coloanele cladirii( acum nu mai sunt, pentru ca s-au inchis cu zid si sunt tot felul de magazine mici, si inghesuite).Era tare frumos acolo, unde puteai sa stai sa povestesti si sa maninci o prajitura sau sa bei un suc sau o cafea in are liber...Dar, nici aici nu a stat prea mult, fiind mutat din nou,tot cu cofetarie, la "Macul Rosu". Acolo, Sanyi a luat totul de la capat, si de la moloz si pina cind a fost data cofetaria in functie, a robotit si a umblat peste tot ca sa faca ceva deosebit pentru oras. Si, intr-adevar, la deschidere,in fata viitoarei cofetarii erau doua salcii plingatoare, si o fintina din care tisnea continu apa,iar in interior era o sala mare, curata, cu masute mici, rotunde si rosii, ca si scaunele.In spate, pe laterala, ca si la geamurile mari, erau flori si ferigi mari. Vegetatia se simtea "la ea acasa"...In fata intrarii, era un bar mic, cu produse de cofetarie, sub o sticla a unui frigider...In spatele frigiderului, pe perete, era un acvariu cu apa cristalina si pesti multicolori din mai multe specii, adusi cu mare grija, tocmai de la un magazin de specialitate, din Cluj...In dreapta, era barul unde se servea suc, prajituri, chocolata, etc.Vinzatoarele erau frumoase si curate, vesnic cu zimbetul pe buze... Imi amintesc ca, in preajma Craciunului, Shanyi o punea pe o vinzatoare de la cofetarie , sa se imbrace in Mos Craciun, (desi era perioada comunista in Romania, si nu era sarbatorit Craciunul, ci Mos Gerila). Si asa imbracata, vindea pe strada dulciuri...Si era placut, si se facea si vinzare... De Pasti, si de Ziua Femeii, in cofetaria Macul Rosu, era sarbatoare: nenumarate torturi, unele mai frumoase ca celelalte, mai mari si mai mici, erau expuse in cofetarie,spre incantarea clientelor si supararea sotilor lor...Si vinzarile cresteau...Shanyi a stiut intotdeauna sa atraga clientii...Avea "comertul in singe"... Insa nu a facut numai comert, ca sef de unitati comerciale...A facut Facultatea de Filologie, Cluj -Napoca. Acolo a devenit, cu dipoma de licenta, profesor de Limba Romana! Era atit de mindru de realizarea sa, la care a contribuit sotia lui.Dar nu a profesat...Spunea ca ar fi fost mult prea exigent cu elevii. Sau poate nu a vrut sa "tradeze" meseria pe care a practicat-o toata viata, cu bucurie si daruire... Cugirenii il apreciau pentru ca era imbracat frumos, se purta frumos cu toata lumea, iar in perioada cind nu se gaseau alimente si fructe exotice (portocale, in special), el primea acea marfa la cofetarie si o "dramuia" sa ajunga la citi mai multi oameni simpli, si, mai ales copiii, primeau de la Nenea Shanyi cite o portocala gratis, sau cite o "mana" de bomboane... La iesirea la pensie, Shanyi nu a mai vrut sa vada pe nimeni, mai ales ca si-a pierdut sotia, care a suferit 10 ani pe pat. S-a ascuns, si s-a inchis in sine.Dupa un timp, a mai iesit in oras, dar oamenii nu il mai cunosteau..Atunci s-a manifestat si boala, care l-a tintuit la pat... Trei ani a zacut, iar intr-o zi, in Ajun de Craciun, a plecat dintre paminteni, cautindu-si sotia draga, in neant...Acum, se odihneste alaturi de sotia sa, in cripta de pe deaul Scaunel, acolo unde si-a petrecut cele mai placute momente ale vietii... Dumnezeu sa-l odihneasca!!! In 27 Februarie ar fi avut 81 de ani... Viata e frumoasa! Sa ne bucuram de lucrurile marunte din jurul nostru!!!
http://aldenn-artisanjewelry.blogspot.com http://photobucket.com/Day_zi?albumview=slideshow http://she-snake.blogspot.com http://profile.to/aldenn53_artisan_jewelry/ |
